EL

El... e tot!

E viaţă..

E veselie...

E energie..

E fericire..

E tristeţe..

E pasiune...

E viaţa noastră..

E veselia noastră..

E izvorul energiei noastre...

E cascada fericirii noastre..

E fântâna tristeţii noastre..

E tot.. Ne trece prin orice stare..

Ne ridică până în paradis şi ne coboară până în iad..

Ne posedă, ne controlează, ne răneşte, ne dă să gustăm din paharul cu elixirul plăcerilor, să dorim cu pasiune interzisul...exact ca un demon..

Ne iubeşte, ne protejează, ne îmbrăţişează, ne încălzeşte...exact ca un înger..

Cum poate fi şi înger si demon?

Cum de sufletele noastre e în mâinile lui?

Cum de îi cedăm de fiecare dată?

Să fie doar dorinţă şi pasiune pentru demon?

Să fie iubire şi tandreţe pentru înger?

Nu!

Sunt toate la un loc!

El e şi înger şi demon!

Datorită lui simţim că trăim.. Vedem realitatea şi în oglindă.. Privim lucrurile şi cu ochii minţii...

Ne arată toate feţele.. Nu se ascunde..

Sinceritatea îl caracterizează..

Tot ce face ne determină să îl iubim şi mai mult..

Îi admirăm şi apreciem partea dulce şi blândă...

Îi dorim şi vrem să controlăm partea pasională şi dură...

De ce?!

Pentru că EL e bărbat şi noi suntem femei...

Pentru că suntem oameni!